CROS

Tudor Giurgiu la Invitatul Săptămânii

09.12.2012 RcA | Blog, Editorial, Evenimente, Learning-house | 3 comentarii

De curând, am aflat că pe lângă Marius Moga, nominalizat la Grammy-uri pentru colaborarea cu cei de la Maroon 5, alt român ajunge în shortlist-ul nominalizărilor americane. Trecem de la muzică la Oscaruri și la categoria scurtmetraje vedem numele lui Tudor Giurgiu cu al său « Superman, Spiderman sau Batman ». Pentru cine nu îl cunoaște, deține Libra Film, a pus bazele TIFF și a fost numit directorul TVR la doar 33 de ani. Însă acesta din urmă nu este momentul de apogeu al carierei sale ci doar o experiență dezamăgitoare din care a avut numai de învățat. A înțeles că acolo unde vrei să fii eficient trebuie să-ți aduci o echipă formată din oameni de încredere.

O seară ce trebuia să țină, din nou, ștacheta ridicată în Learning House prin prisma tandemului de experiențe împărtășite între Tudor Giurgiu și Horea Murgu către oamenii din comunități, s-a transfigurat într-un monolog al primului, cu intervenții savuroase ale lui Horea pe tot parcursul întâlnirii, care a început cu o scurtă biografie împărtășită de Tudor însuși.

Întâiul moment de cotitură l-a avut o dată cu terminarea liceului. Drumul în viață îi era deja conturat spre medicină, însă căderea comunismului l-a îndemnat să viseze și să creadă că poate fi și el un inovator. A aplicat la regie fără a avea consimțământul părinților. Niciunul dintre ei nu mai profesase în acest domeniu.  Ce l-a inspirat să ia această decizie aparent riscantă? Tudor povestea la un moment dat despre videotecile comuniste care difuzau diverse genuri de filme, americane în special, la care puteai doar visa în acea perioadă. Însă el și-a dorit foarte mult să trăiască visul acesta.

Și-a dat seama că nu avea mare habar despre meseria pe care o învăța pentru că profesorii erau slab pregătiți, cum însuși el a spus, iar o dată ce terminai școala te trezeai că nu prea știai meserie. Norocul său a constat în participarea la ”East West Producers Seminars” din Sinaia și Karlovy Vary, organizate de British Screen și Fundația British Know-How (1994). Din perspectiva industriei cinematografice, aici a fost locul unde el a deschis ochii și a înțeles ce face, cine este și ce înseamnă un producător. Dintr-o dată, regizorul nu mai este piesa de rezistență în film ci această persoană care în România încă nu-și crease notorietate. « Regizorul este doar un angajat al producătorului », dar pentru a ajunge să spună cu tărie acest lucru și Tudor, ca și mulți alții, a pornit în meseria asta de jos…de la cărat cabluri și cafele până la a fi asistent de regie. Iar asta l-a ajutat să înțeleagă mentalitatea din spatele raporturilor de lucru. « Există un singur om căruia îi păsa de film », spunea el, « iar toți ceilalți vin, stau 10-12 ore, filmează și așteaptă să-și ia banii «  .

Așa se face că a trecut de la a regiza clipurile unor formații hip-hop cu mare impact pe scena locală, precum La Familia sau BUG, la a crea și dezvolta un brand alături de alți 3-4 oameni cu care a început Atomic TV, o idee fără competitor la vremea lansării sale pe piața din România, care i-a permis să-și dezvolte creativitatea. « Era mișto că ceea ce lucrai avea un follow-up imediat ». Impactul creat l-a ajutat să își « facă un nume » astfel că, pe filiera politică a PNL-ului, în 2005 este numit directorul TVR iar decizia de a accepta funcția a luat-o în urma unor discuții cu oamenii de încredere ai săi, care toți îl sfătuiau să refuze. A crezut că își poate pune amprenta, că poate aduce schimbarea, însă a plecat cu un gust amar.

« Dacă nu faci lung metraj, nu exiști » este stereotipul greșit, după cum însuși spunea, care însă l-a ajutat să pornească poate cel mai celebru festival de film românesc de astăzi. TIFF-ul a fost modalitatea prin care dorea să se « apropie » de astfel de producții și totodată, dorea să schimbe ceva din imaginea României:« pe plan internațional, România este asociată, din păcate, cu multe conotații negative la nivel de brand«. Tot festivalul l-a învățat să-si păstreze verticalitatea și să nu-și asocieze proiectul de suflet cu politicul autohton, o lecție prețioasă din care fiecare își poate trage învățăturile.

Tot legat de lung-metraje, producătorul afirma că pentru fiecare film există o rețetă de succes, de la povești care să atragă sau personaje, până la a avea un avocat bun al filmului tău, care să te recomande. Am observat la el mentalitatea, cultivată în străinătate, a omului care gândește în termen de business și de a creea pentru a vinde. Dar pe plan personal, interesul lui imediat sunt lung-metrajele și filmele documentare pe care le consideră o « declarație personală«. Totul produs însă, « așa cum trebuie făcut ». Iar timpul ne-a demonstrat că el știe cel mai bine semnificația unor astfel de vorbe.

« Când te uiți la un proiect, eveniment, să te uiți până în cel mai mic detaliu. O chestie pe care mi-am impus-o, să-l desfac în toate felurile posibile. Să ceri de la alții să fie la fel de atenți. Nu-ți iese nimic dacă nu depui un extra work în plus. Ține de încăpățânare». Deși sună a clișeu, se pare că este o regulă de bază pe care involuntar, sau nu, toți o aplică. Poate această regulă stă și în spatele succesului filmelor sale, un succes care vine în opoziție cu ceea ce se întâmplă cu cinematografia românească » încă condus de principiul primului weekend. Dacă nu reușește să se facă remarcat atunci, dispare ».

Întrebat fiind despre o valoare de bază în care crede și pe care ar putea să o transmită mai departe, Tudor și-a luat răgaz preț de câteva minute pentru a se gândi. Același om care a venit să povestească, într-un interval orar bine stabilit și care, pe deasupra, trebuia să-și împartă timpul cu Horea, a fost la rându-i cuprins de entuziasmul întregii săli, încât singur și-a manifestat dorința de a primi toate întrebările. Răspunsul dat i-a dezvăluit adevărata măsură a experienței sale, un om aflat în plină maturitate profesională, care încă mai are foarte multe de arătat, în primul rând pe ecranele din sala de cinema:« Chiar nu știu. Jur,e prea solemn».

 

Articol publicat de RcA, membru in comunitatea Leadership.

  1. INTERESANT, MERITA SA MERGI MAI DEPARTE.

  2. Ma bucura ca avem din ce in ce mai multi oameni talentati in Romania.

  3. Felicitari pentru tot!

Lasă un comentariu

CROS Live

Ce poţi face tu

Copyright © 2009 CROS. Powered by Wordpress

Proiect 1000