Experienţa de învăţare în HRemotion sau New Media School are la bază implicarea într-o organizaţie. Aşadar, toţi voluntarii din organizaţii studenţeşti care sunt interesaţi să facă parte dintr-o comunitate CROS, sunt invitaţi să se înscrie până pe 31 mai 2011.

Despre metodele de înscriere şi selecţie în HRemotion puteţi citi aici, iar despre cele din NMS – aici.

Vă aşteptăm joi, 26 mai ora 19:00 la Casa Studenţilor Economişti de pe Strada Frumoasa nr 31 în sala 31. Pentru confirmare, vă rugăm completaţi aici.

Vă aşteptăm cu drag! :-)

Later edit: Am adăugat câteva fotografii de la întâlnirea de marţi, 24 mai. 28 de tineri au venit curioşi să afle cât mai multe despre modelul CROS.

“O vorbă românească spune că toamna se numără bobocii. Dar până să îi numere şi să le testeze potenţialul, asociaţiile studenteşti îi recrutează. Campania, care a debutat la începutul lunii, este în plină desfăşurare, iar organizaţiile studenţeşti se luptă să atragă cât mai mulţi nou-veniţi. Miza este să găsească oamenii potriviţi pentru proiectele lor. Recrutarea vizează mai ales studenţii din anul I şi, în unele cazuri anul II, aceştia fiind mai disponibili. Aproape 5.000 de studenţi vor aplica, anul acesta, să devină membri în 40 de organizaţii studenţeşti”  citeşte tot articolul

Unele dintre primele comentarii ne-au enervat, ne-au revoltat şi ne-au făcut să ne aducem aminte de ce e nevoie să comunicăm mai mult despre organizaţiile studenţeşti şi proiectele lor. Dar sunt şi comentarii care merită citate şi păstrate la un loc. Vă invit să ne amintim împreună de ce am fost sau suntem într-o organizaţie studenţească:

“Si eu am facut parte dintr-una din organizatiile enumerate mai sus. Si a fost cea mai misto experienta din toata facultatea. Si chiar m-a ajutat mai departe in cariera….asa ca ce spun unii pe forum, nu se intampla peste tot. [Cristina]“

“…despre organizatiile enumerate mai sus, ele chiar te invata acele lucruri de care ai nevoie mai departe in cariera, ele chiar iti dau experienta pe care un manager o cauta cand te afisezi la un interviu…totul depinde totusi de cat de mult iti doresti sa inveti si cat de mult timp si efort esti dispus sa depui fara sa “iti iasa ceva”…da, am facut si eu parte dintr-o organizatie studenteasca si da, m-a ajutat foarte mult atat pe parcursul facultatii, cat si dupa terminarea acesteia…recomand tuturor tinerilor sa incerce asa ceva!” [Andreea]

“Fain si necesar articolul. Poate mergea insistat pe felul in care se implica studentii in activitatea asociatiilor, sa afle lumea concret despre ce e vorba. Eu fac parte din AEGEE. Nu numai ca am avut ocazia sa calatoresc cat nu credeam vreodata, dar am invatat sa fac campanii de PR, sa coordonez proiecte, responsabilitati pe care nu ti le delega nimeni la locul de munca daca esti bobocel.” [Maxi]

“Imi amintesc prin 2001 am avut sansa sa prind jobul pe care il am si acum in IT, datorita unui targ, daca stau bine si ma gandesc cred ca primul dedicat studentilor organizat de LSAC, liga automatica Bucuresti. Erau destui entuziasmati de idee la vremea respectiva; parca ne era teama sa ne apropiem de anumite standuri. Pan la urma a iesit bine , ptr mine cel putin :))” [Cristi Rotaru]

“Ca fost membru eu zic ca merita sa iti rupi 4 ore pe saptamana sa te duci la meetinguri decat sa joci cs sau dota toata ziua. BTW in poli exista si www.eestec.ro“ [Joe]

“Intre timp mediul asociativ studentesc s-a schimbat si s-a dezvoltat enorm in ultima perioada. Bine ca s-a intamplat asa, fiindca aici invata tinerii ce e aceea initiativa si incep sa priveasca in afara manualelor inguste ale facultatilor romanesti. Sunt de acord ca trebuie sa te tii de invatat, ceea ce este perfect posibil si dezirabil. Cele doua medii sunt complementare, educatia formala -ce inveti la scoala- ofera mai degraba cunostinte iar cea non-formala – ce inveti intr-o organizatie studenteasca – dezvolta competente. [Marina]

Lucrurile s-au schimbat in Romania: de la ligi la organizatii studentesti profesionale lucrurile au evoluat mult. Sunt cadru didactic universitar si am fost si eu ONGSista in studentie (nu in universitatea in care lucrez). Ii incurajez pe studentii mei sa isi investeasca timpul liber in asta. Vor castiga experiente de viata si profesionale pe care universitatea nu are cum sa le ofere. De la incredere in sine la competente web 2.0, de la negociere la scriere de proiecte [ ...]. ONGSurile de azi iti dau curajul sa fii optimist. De asta cred ca merita incredere. [Violeta]

In studentie am fost membru activ in Liga Studentilor in Medicina. A fost o experienta extraordinara. Am gasit in acest grup de studenti principiile morale pe care le credeam disparute din societatea romanesca. Am organizat sute de conferinte, am editat o revista medicala, am organizat congrese si multe alte activitati care m-au ajutat enorm in construirea unui caracter normal si uman. Nu este adevarat ca activarea intr-o organizatie iti rapeste timpul de invatat. Totul depinde de tine cum te organizezi. Eu aveam si serviciu in timpul facultatii si eram foarte activ si in organizatie [...].” [IT]

“Tinerii ce aleg calea unui ONG studentesc aleg o pasiune. Pasiunea de a schimba ceva in bine, pasiunea de a fi voluntar si de a ajuta pe cei din jurul tau, si pasiunea de a se dezvolta personal intr-un colectiv tineresc, agil si creativ. Am fost membru activ 3 ani de zile intr-un ONG din ASE, am ajuns in conducerea ONG-ului si am muncit mult pentru a derula impreuna cu oameni valorosi proiecte valoroase. Ne-am lovit in stanga si in dreapta de mentalitati nesanatoase, de batjocura din partea celor ce nu inteleg voluntariatul, ce urmaresc doar partea materiala in viata, si cei care sunt indobitociti constant de educatia de la televizor si cea derivata din clasa politica actuala. E trist ca multi sunt tineri si apuca pe aceasta cale. Insa e o bucurie sa vezi tineri talentati afirmandu-se, prin proiecte mici la inceput, castigand inainte de toate prieteni, apoi experienta, apoi incredere in sine, si gasind calea spre un viitor mai bun pentru comunitatea din care fac parte. Tinerii ce aleg calea unui ONG studentesc aleg o pasiune. Pasiunea de a schimba ceva in bine, pasiunea de a fi voluntar si de a ajuta [...]. Schimbarea unei societati si a unei generatii incepe de la propria persoana. Apoi de la cea de langa tine, si asa mai departe.

Insa oameni competenti si valorosi avem. Ei sunt si oameni curajosi, ce stiu ca nu trebuie sa renunte la aspiratii, la valori si la conduita nici dupa ce citesc 100 de comentarii negative si nesabuite. Nu cei din spatele cuvintelor sunt vinovati pentru ca asa gandesc. Este vinovat un intreg sistem politic si social ce ne-a adus la acest nivel.Aici trebuie lucrat. Cu ei. Cu oamenii tineri, cu oamenii valorosi. Ei trebuie sa devina modele autentice de leadership, ei trebuie sa arate lumii ca se poate schimba ceva. Iar cei neincrezatori ce se asmut neprihanit impotriva oricarei idei de schimbare, vor putea vedea, prin aceste modele, adevaratul sens si adevarata valoare a ONG-urilor. Ma voi intoarce in tara dupa master sa continui ce am inceput. Sa ajut pe cei din comunitatea din care fac parte, sa investesc pe mai departe in tineri, sa construim impreuna. Se poate. Trebuie doar sa vrei si sa nu uiti sa crezi. Schimbarea incepe cu pasi marunti dar apasati, curajosi! Daca esti tanar si citesti aceste randuri, iti recomand din tot sufletul sa fii activ, sa fii voluntar, sa crezi in valorea ta si sa pui umarul la ajutorarea comunitatilor din care faci parte. In studentie e momentul oportun sa o faci. Alege un ONG. Daca esti parinte indruma-l pe al tau copil spre dezvoltare personala si experienta practica, voluntara, intr-un ONG. Daca esti roman, nu iti pierde credinta ca schimbarea in bine este posibila.Va salut pe toti cordial.” [Cosmin Buteica]

“In anul 2 de facultate am intrat in organizatia studenteasca. Urmatorii 4 ani i-am investit doar in voluntariat si in proiecte pentru studenti [...]. Ma uit in spate si cred ca organizatiile studentesti au investit in mine. Mi-au dat spatiu si libertate sa ma desfasor, sa invat, sa experimentez, sa gresesc, sa o iau de la capat, sa cad si sa ma ridic din nou. De la toate competentele pe care mi le-am dezvoltat si pana la toti oamenii minuntati pe care i-am cunoscut si toti prietenii pe care ii am, sfatuiesc pe orice tanar sa se implice in viata comunitatii. Nu trebuie sa fie o organizatie studenteasca neaparat. Poate fi un centru de batrani, o casa de copii, o scoala sau un spital.

Important e sa te implici in viata comunitatii din care faci parte si sa iti pese, dar mai ales sa iti asumi responsabilitatea ca si tu contribui la dezvoltarea ei sau la stagnarea ei. Am cel un mare respect pentru toti tinerii din Romania care se implica in ONGS-uri. [...]“ [Cris]

Tu de ce te-ai implicat sau de ce te implici într-o organizaţie studenţească? Care este motivaţia ta?

HotNews.ro: Cât de mult contează să fii membru al unei organizaţii studenţeşti?

Iulian Olariu: Sunt două lucruri: în primul rând, ai foarte mult ocazia să experimentezi. Organizaţiile foarte mari se bucură de sprijinul unor companii care vin şi le ajută cu “know-how”. Şi ai ocazia să afli cum stau, de fapt, lucrurile într-o astfel de companie, însă la nivel mai mic. ONG-urile simuleaza foarte bine modul de organizare al unei companii: are departamente de marketing, de resurse umane, financiar. În al doilea rând, pe baza experimentelor, poţi să îţi dai seama ce ţi se potriveşte cel mai bine să faci în viaţă.

Aşa mi s-a întâmplat mie, mi-am dat seama că nu imi place ideea de marketing şi că aş prefera să lucrez în domeniul resurselor umane. Cred că asta a fost mai aproape de firea mea, îmi place să pot avea un impact asupra oamenilor, să am grija de ei. Şi am mers mai departe, am învăţat ce presupune o recrutare, un interviu, am ţinut interviuri, am pregătit ghiduri de interviu, lucruri pe care altfel n-aş fi avut ocazia să le fac în timpul facultăţii. În plus, e foarte greu să gaseşti un job care să îţi ofere o asemenea experienţă în timpul studenţiei. În majoritatea joburilor de tip “entry-level” ţi se spune ce ai de făcut, dar nu ai ocazia să experimentezi.

Asta e cheia unui ONG: înveţi făcând lucrurile. Depinde acum şi de cât de mult te implici. Dacă vrei să faci dintr-un proiect bun unul foarte foarte bun, un proiect excelent, atunci e nevoie de multă muncă. Şi, dacă eşti dispus să munceşti, atunci rezultatele vor fi pe măsură.

Trecând prin toate etapele de promovare în cadrul organizaţiei, am ajuns să fac şi training. Mi-am dat seama că, dintre toate activităţile pe care le presupune munca într-un departament de resurse umane, asta îmi place cel mai mult – analiza şi pregatirea oamenilor.

Restul interviului îl puteţi citi pe HotNews.ro

La intrarea in parc, un mare stand al CTR – Consiliul Tinerilor din Romania. Putin mai incolo, pe aleea principala, 30-40 de ONGuri, standuri vesele si mult zumzet de la atata vorbit si povestit. Trebuie sa remarc, destul de putine ONGSuri mai ales. Erau pe baricade Societatea Studentilor la Medicina din Bucuresti, AEGEE si AIESEC plus prietenii nostri de la LEAP.

Cred ca e o perioada plina de presesiuni si alegeri in ONGSuri.. Pe de alta parte as pune absenta asta pe seama faptului ca ONGSurilor le sta prea putin in obisnuinta sa stea la curent cu activitatile si evenimentele ONGurilor. Mediul de lucru se intinde pana la portile facultatilor iar calendarul care primeaza este cel al sesiunilor si vacantelor universitare. Foarte bine, asa mai zic si eu proces centrat pe student! :)

Pentru la anul insa, imi propun o alee cu cel putin 15 standuri de ONGSuri. Nu numai fiindca am avea o droaie de super idei si proiecte de aratat lumii, dar si pentru ca mi se pare o buna ocazie de schimbat practici si experiente ce tin de recrutare, motivare si management al voluntarilor cu colegii nostrii din ONGurile de partea cealalta a usilor universitatilor. Sunt convinsa ca ONGSurile nu isi constientizeaza suficient vocatia de mari mobilizatori de voluntari, accesul (privilegiat) pe care il au la tineri dornici de voluntariat – avand in vedere sutele de aplicatii la recrutari – si modul elaborat si profesionist in care concep si gestioneaza integrarea si dezvoltarea personala a voluntarilor selectionati.

In plus, sustin ideea ca ONGSurile sunt fabrici de atitudine participativa si implicare sociala si poate pentru multi tineri prima ocazie de interactionat cu un ONG. Hai sa ne facem simitita mai mult prezenta in marelemediuONG!

(Promitem ca o sa lucram la asta impreuna. ;)